Unul dintre cele mai fascinante şi totodată contradictorii personaje mitice, introduse în literatură de Euripides, sub chipul ucigaşei de prunci, căreia secolele următoare i-au adăugat alte trăsături – vrăjitoare, preoteasă, iubită, trădătoare, intrigantă –, Medeea scriitoarei Christa Wolf se conturează ca o femeie foarte puternică. Fiica a regelui din Colhida, marginea de răsărit a lumii cunoscute pe atunci, ea fuge cu argonautul Iason în bogatul Corint, unde existau alte obiceiuri şi alte valori decât în arhaicul ei ţinut. Romanul relatează în monologuri – prin intermediul a şase personaje – atmosfera de suspiciune ce se creează în jurul eroinei, devenită ţap ispăşitor pentru uciderea fiicei regelui corintian. Parabola a puterii şi a manipulării exercitate de cei care deţin puterea, romanul de faţă reprezintă o meditaţie asupra contemporaneităţii. Stilul este fluid, cu pasaje de o mare muzicalitate.
Leave a Reply