Trilogia balcanică a Oliviei Manning a ajuns subiect de comentariu în The New York Review of Books. Cunoscuta profesoară de creative writting de la Universitatea Kingston din Londra, Rachel Cusk, notează în prestigioasa publicaţie:
„Trilogia balcanică este povestea mariajului a doi străini în perioada de război şi o capodoperă complexă plină de întâmplări, în care Olivia Manning cuprinde, atât incertitudinea, cât şi aventura existenţei civililor sub presiunea politică şi militară într-o viaţă vibrantă. Manning nu se concentrează pe câmpul bătăliei, ci spre cafenea şi bucătărie, dormitor şi stradă, la lumea de zi cu zi, schimbată irevocabil de război.
În inima Trilogiei, tinerii căsătoriţi Guy şi Harriet Pringle ajung în Bucureşti, aşa numitul Parisul Estului, la sfârşitul anului 1939, după câteva săptămâni de la invadarea Poloniei de către germani. Guy, un profesor de engleză de la universitate, care se simte ca un rătăcit în turmă are o nevastă introvertită, Harriet, şocată să descopere că trebuie să-şi împartă intimitatea ei şi a bărbatului săi cu un cerc larg de prieteni şi de cunoştinţe. Urmează o altă supriză: România se alătură Axei, după care coloane de germani ocupă capitala. Familia britanică fuge în sudul Greciei, făcând parte dintr-un grup de refugiaţi din care fac parte ruşii albi, jurnalişti, artişti şi demnitari. În Atena, oricum, cuplul se confruntă cu o nouă provocare, prin extinderea teatrului de război”
„Una dintre primele cinci cărţi de ficţiune despre cel de-al doilea război mondial”
— Antony Beevor, The Wall Street Journal
„Trilogia rămâne o provocare vie; amuzantă, te distrează, te informează, şi a face asta cu eleganţă nu e un lucru simplu”
— Frederic Raphael
„Dramatic, comic şi în întregime absorbant”.
— Carmen Callil
„O combinaţie între telenovelă şi literatură, care este atât de rară, te pune să gândeşti la condiţia a două lumi de cititori: una care spune „text bun” şi alta care vrea mai mult. ”
— Howard Moss
„Cu siguranţă este o surprinzătoare recreaţie”
— The New York Times
În Trilogia balcanică, Olivia Manning a povestit lumii mult despre frumuseţea româncelor, dar şi foarte mult despre obiceiurile de pe la noi. A rămas celebră prin descrierile exacte ale locurilor, oamenilor întâmplărilor din viaţa Căii Victoria de la sfârşitul anilor de pace şi începutul celor de război; când croitorul îţi lua triplu pentru că erai cetăţean străin, când florăresele făceau un buchet special, dacă erau plătite în valută forte, iar copiii străzii te luau cu asalt cerându-ţi bani. „Cu cât dădeai o sumă mai mare, cu atât te trezeai cu mai mulţi pretendenţi”, spunea autoarea. O scriitoare britanică, sosită la Bucureşti, pentru o scurtă perioadă, dar care a prins exact spiritualitatea locului.
Trilogia balcanică nu este deloc pe placul românilor, pentru că reflectă fidel realitatea, precum o oglindă.
Trilogia mi se pare incarcata cu sabloane, depresie si acreala. Mi se pare scrierea unei femei cu simt de observatie si cu o buna cunoastere a limbii engleze literare si a nuantelor ei, pornita sa scrie metodic, cum stie ea mai bine, un roman. Din pacate insa din fiecare rand transpare figura celei ce l-a astenut. Aproape ca simti, apasator, o prezenta bosumflata, vesnic nemultumita, convinsa de absolutul parerilor ei, inclinata sa-si formeze pareri generale despre situatii noi doar pe baza celor mai sordide si mai exceptionale intamplarii, pe baza celor mai nefericite si amare comentarii ale celor cu care s-a intalnit.
Spre marea mea tristete nu am resusit sa gasesc in acesta trilogie decat lucrarea unei gospodine posace, literata dar gospodina totusi prin superficialitate si auto-suficienta.