Degringolada literaturii

• titlu:Degringolada literaturii

Proiectele milenariste au eșuat datorită unui țel mult prea mare pentru natura civilizațiilor. Civilizațiile sunt mândre, au propria lor viziune despre drumul în istorie. O civilizație nu poate fi obligată să o accepte pe cealaltă.

Civilizațiile nu se ciocnesc ci sunt pur și simplu într-o goană nebună după recunoaștere. O recunoaștere a posteriori a unei glorii pe care nimeni nu o remarcă . Corpusul civilizațional a intrat într-un sumbru paradox. Dominația tehnolatrică supune și recompune matricea primordială a civilizației, omul. Pentru că omul este elementul fără de care civilizația nu ar fi apărut.

Haosul creator al lumii noastre moderne este fascinant, dar rezultatele sunt catastrofale. Distrugem și creăm o civilizație virtuală, de sinteză fără un substrat uman. Rădăcina civilizației universale este cultura reprezentată de cele 7 arte clasice. Dintre acestea literatura este singura păstrătoare a independenței culturale. Fără literatură o civilizație nu poate fi liberă să existe și să genereze noi focare creaționale. Literatura are început, cuvântul scris, dar nu va avea sfârșit. Atât timp cât omul va comiunica ea va exista.

Literatura zilelor noastre este dominată de spiritul tehnolatric al vremurilor în care trăim. Personajele sunt setate pe tipare exacte, fără a exista erori sau greșeli de calculi. Firul narativ este setat după modele anume, personajele sunt legate de fire invizibile.

Existența literaturii ne confirmă că ființa umană se poate eterniza printr-o creație. Singurul ce rămâne dintr-un om este opera sa. Ce operă este mai trainică decât cea a cuvântului? Dumnezeu a lăsat o portiță omului pentru nemurire. Ce păcat că mulți o irosesc.

Secolul XXI va fi unul mistic sau deloc, spune André Malraux. Eu spun că secolul XXI va fi unul literara sau nu. Dacă nu va fi așa acesta se va afunda în creații literare dominate de bit și ram care vor fi artificiale și nu vor fi receptate la adevărata valoare. Marea literatură zgudui fibra interioară a omului. Mica literatură îl amuzează. Din păcate literatura de astăzi este minoră prin starea de relaxare și de condescență falsă  pe care ne-o oferă.

Este timpul ca literatura să devină un far călăuzitor al lumii, să nu mai fie într-o degringoladă din care înțelegem inactualitatea și facilitatea acesteia.

Alexandru Cristian

Scris de Cristian Alexandru

Alexandru Cristian s-a născut la data de 23 octombrie 1987 în Brăila. A absolvit Facultatea de Istorie a Universității Bucureşti, masterul de Securitate şi Apărare al Universităţii Naţionale de Apărare “Carol I”. Este doctor în Informații și Securitate Națională al Universităţii Naţionale de Apărare “Carol I”. A publicat volumele de poezii Versuri Ciobite la Editura Semne-Artemis-2011, Pietre și Inimi la Editura Epublisers-2015. A publicat cărți de politică internațională și geopolitică, printre care amintim monografia Între Elefant, Urs şi Dragon- Spre o nouă arhitectură globală, la Editura RAO-2014. Este autor al unor articole științifice în domeniul securității și apărării naționale, istoriei, geopoliticii, istoriei medicinei, relațiilor internaționale. A publicat peste 200 de recenzii literare. A publicat poezii și articole pe blogul personal AlexCristian.ro dar și blogul site-ului ziarului Adevărul.