În 1776, când Jean-Honore Fragonard picta „Portretul unei tinere fete citind” nu-i trecea prin minte că în 2008, undeva prin New York, un scriitor se va fi inspira de opera sa pentru a scrie o carte despre o tânără aristocrată. Nu, artistul s-a gândit că a făcut tot ce s-a putut face mai bine. Şi a reuşit. Este un portret adorabil.
Aş fi lăsat tabloul în pace dacă nu m-ar fi mistuit gândul: „Cine a fost această fată?” – se întreabă Beth Levine Ain într-un comentariu postat pe Wonders & Morvels, un site dedicat celor curioşi de misterele istoriei. Ce am citit undeva este că pictura nu a fost realizată cu un model stând şi pozând artistului, spune scriitoarea. „Mai mult ca sigur a existat doar în imaginaţia creatorului. Nu ştiu ce a a reprezentat pentru Fragonard, dar ştiu ce înseamnă pentru mine.”
Dar de ce fata stă în acel cadru, ce carte lecturează şi de ce a pozat în această postură? Bine. Probabil că a fost, asemenea multor altor fete de-a lungul timpului, marcată de ceva. M-am uitat la figura ei misterioasă. Probabil că autoritara sa mamă a izgonit-o de acasă. Vâzând-o nervoasă, artistul i-a dat să ţină ceva în mână. O carte deschisă pentru a-i stăpâni tremurul mâinilor. Şi cred că a avut o idee care a dat roade. Corpul ei s-a liniştit. La o simplă tresărire, chiorăitul ei s-ar fi transformat într-un cutremur. Ea ar fi dorit să simtă ce e dragostea, cineva să o preţuiască. Cuiva să-i pese de ea. Să găsească alesul care să o facă fericită. Şi asta a fost tot. Aşa s-a născut povestea mea. Artistul a pictat multe femei frumoase de-a lungul vieţii sa
le, unele legânând probabil copii, altele jucându-se, dar numai una a ajuns să fie subiect de carte: Revoluţia Sabinei. Cartea poate fi achiziţionată de pe Amazon.
Sabine Durand, o fiică de aristocraţi, nu se gândea decât la ce rochii să-şi pregătească pentru baluri şi la cum să fie admirată prin Paris, până în ziua când inima ei s-a aprins pentru Ben Franklin, un revoluţionar de profesie. Aşa s-a decis să renunţe la o căsătorie aranjată de mama ei cu un nobil plicticos şi să preia controlul asupra vieţii ei. Dar cum putea să se elibereze de sub tutela autoritarei sale mame? Secretul este ascuns în tabloul pictat de Fragonard.
În fotografie: „O tânără fată citind,” 1776, Jean-Honore Fragonard, pictură aflată în National Gallery of Art din Washington DC.
Subiectul romanului sună foarte, foarte bine, îl pun pe lista de lecturi. Îmi plac foarte mult cărțile inspirate de opere de artă, în special de tablouri sau tapiserii (vezi Doamna și licornul sau Fata cu cercel de perlă de Tracy Chevalier, două dintre romanele mele preferate).