În lume, peste un milion de oameni se sinucid anual. Însă cei mai mulţi dintre noi ştim puţine lucruri despre o tragedie care îi poate lovi pe cei dragi – iar multe dintre lucrurile pe care credem că le ştim sunt greşite. Mituri despre sinucidere desfiinţează mit după mit şi ne permite astfel o înţelegere exactă şi plină de compasiune a motivaţiilor care stau în spatele comportamentului suicidar. Cartea demontează numeroasele modalităţi în care sinuciderea este stigmatizată de ignoranţă, dezgust, dispreţ şi cruzime. Autorul atacă miturile din mai multe perspective, bazându-se pe materiale existente încă din vremurile biblice, studii de cercetare ştiinţifică şi studii clinice, literatură, cultură populară şi film. Eliberându-ne de aceste mituri şi prejudecăţi, vom putea să îi înţelegem şi să îi ajutăm pe cei aflaţi pe marginea prăpastiei.
Cei mai mulţi oameni presupun că sinuciderea are legătură cu dispoziţia deprimată şi, într-adevăr, depresia este un factor cheie de risc pentru comportamentul suicidar. Însă fluctuaţiile temporale – cele care ţin de anotimp, ziua saptămânii şi chiar faza menstruală – probabil nu se manifestă din cauza unei dispoziţii deprimate, ci, mai degrabă, din cauza opusului său, întrucâtva -supraactivarea, care include stări precum agitaţia, neliniştea, insomnia şi ceea ce unii ar putea numi „energie nervoasă”. Pentru sinucidere este nevoie de hotărâre, curaj şi un fel de energie, şi, dat fiind că toate aceste lucruri sunt într-o oarecare măsura ciclice, la fel este şi sinuciderea.
Majoritatea sinuciderilor nu au un caracter agresiv în ceea ce priveşte metoda şi locul alese iar un motiv principal – poate chiar motivul principal – pentru moartea prin sinucidere este calculul mental că moartea persoanei va avea pentru ceilalţi o valoare mai mare decât viaţa ei.
Adauga in cosul de cumparaturi.
Leave a Reply